După ce am explorat lumea televiziunii — cutia magică prin excelență — în numărul 31 revenim în băncile școlii pentru a redescoperi o materie adesea urâtă, dar esențială pentru dezvoltarea lumii: matematica. Desigur, vom analiza influența acesteia în lumea magiei și a iluzionismului, descoperind că este mai prezentă decât ne imaginăm.

Adesea, când ne gândim la trucurile „matematice”, ne amintim acele jocuri simple pe care ni le făcea unchiul nostru în copilărie: împărțirea cărților în teancuri, alegerea uneia, și apoi, cu câteva calcule, magicianul o „ghicea”. Este inutil să spunem că matematica aplicată prestidigitației este mult mai complexă, așa cum explică Lorenzo Paletti, co-directorul acestui număr.

Există o legătură istorică profundă între arta magiei și cea a matematicii, după cum reiese din texte din secolul al XVIII-lea semnate de Ozanam și Guyot, care, sub denumirea de Recreations Mathématiques, conțineau și trucuri magice. Nu este surprinzător să găsim acolo și explicații ale unor efecte mai puțin matematice, precum jocurile cu pahare sau mici trucuri de escapologie.

Pe scurt, matematica a absorbit mereu magia, chiar dacă uneori într-un mod incoerent. Cele două universuri s-au intersectat și îmbogățit reciproc de-a lungul istoriei, până când au ajuns la o înțelegere comună.

Numărul 31 include și un articol amplu despre pătratele magice, semnat de Lorenzo Berdini, o biografie a „marelui magician” Watry realizată de Angelo Mitri, precum și evocarea unor personaje legendare precum Girolamo Cardano, Fra Luca Pacioli și Martin Gardner, toți legați de magia matematică. Nu lipsesc rubricile consacrate ale Silvan, Gianfranco Preverino și Raul Cremona.

Un număr care demonstrează că matematica, departe de a fi o disciplină rece, poate stârni adevărate emoții magice.